Sumar Conferința Capitalele Tineretului 2018

Data de 28 septembrie marchează un moment important pentru programul național Capitala Tineretului din România, reunind la Cluj, în incinta cinematografului Dacia, reprezentanți ai autorităților publice locale din Cluj și din teritoriu, organizații neguvernamentale, grupuri de inițiativă și persoane publice din România și de peste hotare.

Alături de entitățile care formează Guvernanța pentru programul național Capitala Tineretului din România – Consiliul Tineretului din România (CTR), Federația Tinerilor din Cluj (FTC), Grupul PONT și Banca Comercială Română (BCR) și de invitații care au animat cele patru paneluri ale Conferinței, evenimentul s-a bucurat de prezența a aproximativ 100 de tineri. Participanții și-au manifestat interesul și dorința de a se implica activ în programe de tineret care să atragă investiții publice și private pentru proiecte dedicate dezvoltării orașelor din care provin.

În rândul participanților s-au regăsit și reprezentanții orașelor finaliste din competiția Capitala Tineretului din România, 2019-2020: Iași, Brașov și Roman.

Prima parte a evenimentului a fost dedicată cuvântului de bun venit. Mesajele transmise au întărit intențiile organizatorilor de a conecta organizațiile de tineret cu omologii din țară și de peste hotare și, în special, cu reprezentanții instituțiilor publice și private, reconfirmând, totodată, importanța evenimentului și importanța implicării mișcării de tineret în procesele decizionale, atât la la nivel statal, cât și la nivel european.

Momentul de deschidere al Conferinței a fost prezidat de Tudor Ogner – Președinte al Federației Tinerilor din Cluj, în calitate de maestru de ceremonii. Împreună cu Tudor, András Farkas, Grupul PONT – Secretar General al Guvernanței pentru Capitala Tineretului din România, Nicoleta Deliu,BCR –  Director al Departamentului Comunicare Corporatistă și Afaceri Comunitare, Mihai Dragoș – Președinte al Consiliului Tineretului din România și Ștefan Teișanu, Directorul Executiv al Centrului Cultural Clujean au adresat mesaje de bun venit către auditoriu și au transmis, în același timp, un mesaj de încredere menit să acționeze ca un apel la implicare.

Pentru început, Tudor Ogner a salutat audiența și rețeaua Capitalelor Europene ale Tineretului, deschizând dezbaterile ce au avut drept tematică rolul tinerilor în dezvoltarea urbană în orașele din România și a programelor de tineret derulate în prezent, a căror scop este să aducă o serie de schimbări relevante în comunitățile care fac obiectul întrunirii.

În continuarea antevorbitorului său, András Farkas a punctat aspecte importante ale mecanismelor de dezvoltare comunitară prin implicarea tinerilor în structuri și proiecte care pot schimba modul în care aceștia se raportează la societatea în care trăiesc și a vorbit despre drepturile tinerilor în contextul apartenenței României la Uniunea Europeană. Mesajul transmis de Farkas a fost clar și concis, acesta afirmând că Lucrătorul de tineret trebuie să existe și că dezvoltarea se construiește pe un sistem piramidal (de jos în sus). În ultimii ani, populația localităților din mediul urban – atât autoritățile locale, cât și membrii comunității – conștientizează că dezvoltarea orașului începe cu tinerii. Foarte important este ca Centrele de Tineret – pentru a căpăta credibilitate – să aibă o direcție clar definită și poate și mai important ar fi ca atenția acestor organizații să fie îndreptată către metodele prin care se pot atrage finanțări. Cu toate acestea, deși este un factor important, finanțarea nu este definitorie pentru aportul tinerilor în societate.

Nicoleta Deliu a preluat podiumul pentru a transmite mesajul BCR – membru fondator al Programului și sponsor principal – pornind de la un sentiment personal: „Cred în tineri, cred în voi! BCR susține tinerii, susține programul Capitala Tineretului din România, pentru că noi credem în tineri. Tinerii sunt viitorii clienți care vor ajuta BCR să continue să fie un business sustenabil.” Alături de mesajul BCR, Deliu reiterează importanța tinerilor și a rolului pe care aceștia îl au în comunitate, susținând că o țară nu există fără tineri și tocmai tinerii sunt cei care pot schimba mediul în care trăim. Însă pentru această reușită este necesar ca tinerii să fie curajoși, să se implice, să comunice clar ce îi deranjează și să inițieze o colaborare între structurile de tineret, autorități locale și companii private.

Mesajul de încredere este întărit și de Mihai Dragoș care susține că programul național Capitala Tineretului din România și alte programe adiacente pentru tineri sunt inițiative generatoare de încredere: părțile interesate, respectiv participanții, au încredere că prin participarea la aceste programe vor avea oportunitarea de a îmbunătăți traiul și calitatea vieții în orașele pe care le reprezintă.

În continuarea mesajelor transmise de reprezentanții membrilor pentru Guvernanța programului național Capitala Tineretului din România, pentru a vorbi auditoriului despre cultură, despre tineri și despre proiectele rezultate în urma implicării organizațiilor de tineret în sfera culturală, a urcat pe scenă Ștefan Teișanu, Directorul Centrului Cultural Clujean. Prin cuvintele adresate, Teișanu a dorit să “ridice la fileu mingea culturii”, prezentând cultura ca fiind o poartă de comunicare pentru orice tip de subiect și închizând discursurile din prima parte a evenimentului.

Segmentul dedicat relației dintre autoritatea publică și sectorul de tineret din Cluj-Napoca l-a avut ca invitat pe edilul orașului, dl. Primar Emil Boc. Domnul Primar a ales să vorbească despre orașul la a cărei cârmă se regăseste folosindu-se de patru termeni care, consideră domnia sa, descriu succint și curprinzător Cluj-Napoca: talente (tinere), toleranță, tehnologie, încredere. Edilul Clujului susține că o bună colaborare între autoritatea publică și organizațiile de tineret se bazează pe construirea unui ECO sistem unde autoritățile publice locale, organizațiile neguvernamentale și companiile private să colaboreze fructuos. Astfel accentul se mută de la EGO sistem spre ECO sistem – aceasta este direcția de urmat pentru o dezvoltare armonioasă a unei comunități: miza acestui ECO sistem este bugetarea participativă. Transformarea pornește de la inițiativa tinerelor talente, care are la bază implicarea tuturor actorilor mai sus menționați și promovează încrederea tinerilor în sectorul public și privat, reliefând exemple relevante ale proiectelor inițiate și implementate de către tinerii din Cluj-Napoca cu susținerea autoriților locale și a sectorului privat. Astfel, calitatea vieții (calitatea educației, calitatea sistemului public de sănătate, infrastructura) în mediul urban va atinge standarde europene, se vor crea noi locuri de muncă, tinerii vor rămâne, cu drag, în orașele natele, iar cei care au plecat căutând un trai mai bun vor reveni cu plăcere pe meleagurile care i-au văzut crescând.

În continuarea lucrărilor ședinței a urmat panelul Spații pentru tineret. Studiu de caz: Centrul pentru Tineret, moderat de Adrás Farkas, Secretar General al Rețelei Capitalelor Europene ale Tineretului și Co-fondator Grupul PONT, membru al Guvernanței pentru Capitala Tineretului din România. Vorbitorii invitați să împărtășească participanților opiniile și experiențele lor activează în structuri de tineret din România și din localitatea slovenă Maribor. Alături de Farkas, pe scenă au fost prezenți Yolanda Florescu – Coordonator al rețelei tematice de cooperare națională în cadrul Fundației județene pentru tineret Timiș, Diana Sabo – Coordonator în cadrul Centrului de Tineret Baia Mare, Luka Kristic – lucrător de tineret în cadrul Centrului cultural Maribor din Slovenia și Eugen Pănescu – arhitect și fondator al biroului de arhitectură și urbanism Planwerk din Cluj-Napoca.

Din postura de reprezentant al unui oraș care a deținut titulatura de Capitală Europeană a Tineretului (2013), Luka Kristic le-a vorbit celor prezenți în sală despre realizările Maribor și despre dezvoltarea orașului ca urmare a derulării acestui program. După obținerea titlului de Capitală Europeană a Tineretului, în Maribor au fost construite 8 Centre de Tineret, finanțate de către municipalitate. Totodată, s-au continuat implementarea și dezvoltarea de proiecte cu și pentru tineri. Mesajul transmis de Kristic punctează beneficiile și impactul programului asupra orașului, concluzionând prin întărirea colaborării dintre structurile de tineret din zonă și municipalitate și punctând un aspect extrem de important: crearea de noi locuri de muncă.

Eugen Pănescu a preluat ștafeta pentru a le transmite celor prezenți să nu excludă de pe agenda domniilor sale lucrul cu autoritățile. Pănescu a făcut o scurtă trecere în revistă a proiectelor pe care le-a propus, dezvoltat și implementat în și pentru Cluj-Napoca, cu ajutorul Administrației locale. În opinia sa “cheia orașelor nu se află în centrul acestora ci în cartiere, datorită mixului social. Datorită mixului social se nasc lucruri frumoase”. Asemenea antevorbitorilor săi, Pănescu a adus în discuție importanța bugetării participative, a vorbit despre rolul pe care rezidenții cartierelor ar trebui să îl aibă în cheltuirea bugetelor în funție de necesități și a explicat că platformele de dialog civic – pentru a fi eficiente – trebuie sa funcționeze ca o etapă intermediară de management.

Yolanda Florescu a reiterat, la rândul său, importanța culturii pentru comunitate și, în special, pentru sectorul de tineret. Printre istorisirile despre realizările Timișoarei și implicarea tinerilor în dezvoltarea urbană și culturală a orașului, Yolanda Florescu a amintit că activitățile pe care le desfăsoară în cadrul Fundației Județene pentru Tineret Timiș au atras tineri din liceele de artă și de la facultatea de artă din oraș și că aceste Centre de Tineret trebuie să fie bazate pe nevoile comunității. Astfel, ea întărește mesajul transmis de András Farkas, că structurile de tineret trebuie să aibă o direcție clar definită și că lucrătorul de tineret trebuie să existe.

În completarea mesajelor transmise de Yolanda Florescu, Diana Sabo a vorbit despre rolul lucrătorului de tineret și despre activățile cu și despre tineri de la Baia Mare, unde tinerii, indiferent de notele primite la școală sau de statutul social, se întalnesc pentru momente de socializare, schimbă idei și informații, contribuind astfel la buna dezvoltare a comunității.

Astfel, Diana Sabo deschide drumul către un nou panel, moderat de Mihai Dragoș – Președinte al Consiliului Tineretului din România. Panelul a fost dedicat unui studiu de caz al cărui epicentru este Lucrătorul de tineret și prezidat de Diana Sabo în calitate de Președinte al Asociației DEIS, cu participarea Carolinei Melo – Coordonator al voluntarilor în cadrul Primăriei Cascais (Portugalia).

Sabo a prezentat informații despre apariția meseriei de lucrător de tineret, despre cum a fost creată prima rețea de lucrători de tineret, cum funcționează respectiva rețea în Baia Mare și care sunt realizările obținute în primii doi ani de funcționare. În speță, în Baia Mare activează în prezent aproximativ 30 de lucrători de tineret care a căror misiune este ghidarea și instruirea sectorului de tineret în diverse domenii.

Reprezentantul Cascais Capitala Europeană a Tineretului 2018-2019, Carolina Melo, a împărtășit, la randul său, experiențe din orașul portughez. Aceasta a vorbit despre importanța activităților de voluntariat și despre modalitățile prin care echipa pe care o coordonează reușește să ajute tinerii, să le fie alături în cadrul evenimentelor dedicate și să îi consilieze în domenii precum educație, sănătate sau în parcursul procesului de angajare.

Una dintre temele din ce în mai discutate în zilele noastre – și anume Consiliile consultative – a făcut obiectul celui de al III-lea panel al Conferinței, denumit întocmai Consilii consultative pe probleme de tineret. Mihai Dragoș, Președintele CTR, își păstrează rolul de moderator și intermediază discuțiile dintre Mihai Lisețchi – Director Executiv, Agentia pentru Informatii si Dezvoltarea Organizatiilor Neguvernamentale, Jose Antonio Dias – lucrător de tineret în cadrul Fundației Bracara Augusta din Braga, Vlad Alexandru Grosar – Președinte, Fundatia Judeteană de Tineret Suceava și Yolanda Florescu – Coordonator al rețelei tematice de cooperare națională în cadrul Fundației județene pentru tineret Timiș.

Despre rolul, scopul, structura organizațională și funcționarea Consiliilor consultative pe probleme de tineret a vorbit Mihai Lisetchi. Urmare a informațiilor prezentate, Lisețchi își concluzionează pledoaria subliniind trei aspecte importante pentru buna funcționare a acestui tip de structuri: Consiliile consultative trebuie să aibă un scop foarte clar definit; modalitatea de funcționare trebuie să fie clar stabilită și rolul să fie pur consultativ; nu trebuie confundate cele două funții în baza cărora funcționează un consiliu consultativ – decidentul este autoritatea publică pe lângă care funcționează respectiva structură, iar pentru funcția de reprezentare, organizațiile sunt entitățile responsabile de procesul decizional.

Jose Antonio Dias a vorbit în calitate de lucrător de tineret în localitatea portugheză Braga susținând că Fundația Bracara Augusta deține instrumente puternice prin intermediul cărora se va putea construi un viitor mai bun pentru comunitatea din oraș. Asemenea României, Consiliul de Tineret din Braga militează pentru colaborarea între asociații de tineret și acoperirea a unei arii cât mai largă a domeniilor de activitate.

Intervenția Yolandei Florescu semnalează Timișoara ca fiind deschizătoare de drumuri atunci când se aduc în discuție Consiliile consultative de cartier – în Timișoara există peste 20 de Consilii consultative de cartier.

Discursul lui Vlad Grosar aduce atenția de la Suceava înapoi la Cluj: pentru tinerii suceveni, Clujul este un exemplu de bune practici. Motivați de realizările mișcării de tineret din Cluj, membrii Consiliului Consultativ de Tineret din Suceava au dezvoltat o bună colaborare între organizațiile de care aparțin și Consiliul Județean Suceava. Ei aleg să rămână acasă, în țara lor, în orașul lor natal și să se implice în procesele decizionale care vizează comunitatea suceveană. Grosar incheie panelul dedicat Consiliilor consultative pe probleme de tineret propagând către public un mesaj pe care l-au transmis, pe rând, toți vorbitorii care au urcat astăzi pe scenă: “Inițiați discuții cu autoritățile, participați la dezbateri care privesc comunitatea și implicați-vă în societate” – conchide Grosar.

Ultimul panel al Conferinței a fost dedicat Finanțării sectorului de tineret. Moderat de Tudor Ogner, cu participarea lui Călin Forna – Director Adjunct al Primăriei Cluj-Napoca și membru în Comisia de analiză pentru finanțări nerambursabile, Nicoleta Deliu – Director al Departamentului Comunicare Corporatistă și Afaceri Comunitare BCR, Sergey Petrov – Director Executiv Varna Capitala Europeană a Tineretului 2017, Gabriel Carnariu – Președintele Federației Tinerilor din Bacău și Daniel Orza – Președintele Federației Organizațiilor Neguvernamentale de Tineret Maramureș, acest ultim panel are ca scop oferirea de informații care privesc modalitațile prin care pot fi accesate fonduri – publice sau private – de către organizațiile neguvernamentale.

În deschiderea panelului cuvântul a fost luat de Călin Forna care a vorbit despre importanța sectorului de tineret în strategia viitoare de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca și despre evoluția finanțărilor nerambursabile către organizații neguvernamentale în perioada 2010-2018. Au fost evidențiate beneficiile obținute în acest sector ca urmare a deținerii titlului de Capitală Europeană a Tineretului 2015 de către Cluj-Napoca, valoarea finanțărilor pentru ONG-uri ridicându-se de la 17,000 euro în 2010, la peste 1,000,000 euro după 2015. Direcția de urmat, în opinia lui Forna, este colaborarea: „Consultarea publică și participarea activă în luarea deciziilor trebuie promovată în continuare. Progresul înseamnă încredere!”

Despre încredere a vorbit si Nicoleta Deliu, reprezentant al Băncii Comerciale Române. Încredere și soluții pentru o bună dezvoltare și implementare a proiectelor și programelor de tineret. Pentru cei care sunt la început de drum și nu numai, Nicoleta Deliu a vorbit despre conturi curente și credite pentru ONG-uri. În încheiere, a întărit mesajul pe care l-a transmis în deschiderea evenimentului, anume că finanțările private sunt cele mai importante: „Fiți curajoși și aduceți companiile private la masa negocierilor! Atrageți finanțări de 5-10,000 de RON pe lună pentru a vă asigura cash-flow-ul”, conchide Deliu.

Serghey Petrov a adus pe scenă povești despre experiența Varna Capitala Europeană a Tineretului 2017 – cum s-au desfăsurat pregătirile pentru implemetarea proiectelor și cum au evoluat organizațiile de tineret din oraș în ultimul an. La rândul său, Petrov a încurajat inițiativele de tineret și înrolarea organizațiilor neguvernamentale în programe dedicate dezvoltării urbane.

Președintele Federației Tinerilor din Bacău, Garbiel Carnariu, a împărtășit experiența Bacău Capitala Tineretului din România 2017. În plus, Carnariu a vorbit despre creșterea finanțărilor și cum municipalitatea a atins o stare de conștiență în ceea ce privește rolul tinerilor în dezvoltarea urbană, încurajând audiența să adere la structuri de tineret și să se implice în proiecte care vizează bunăstarea comunității din care fac parte.

Tot despre beneficiile programului Capitala Tineretului din România a vorbit și Daniel Orza. În reprezentarea Baia Mare Capitala Tineretului din România 2018, Orza a preluat ștafeta și a discutat despre mișcarea de tineret din Baia Mare, despre finanțări și evoluția acestora și despre realizările survenite la nivel local datorită programelor de tineret. Asemenea colegilor de scenă, Daniel Orza a încurajat aderarea la structuri de tineret și implicarea în proiecte dedicate dezvoltării urbane.

Ultima parte a evenimentului a vizat orașele finaliste din competiția Capitala Tineretului din România 2019-2020: Brașov, Roman și Iași. Pe rând, echipele care au venit în reprezentarea celor trei finaliști au urcat pe scenă pentru a prezenta și susține conceptele înscrise în competiție, încercând să convingă auditoriul că orașul lor merită să câștige titul de Capitala Tineretului din România.

Vizibil emoționați, tinerii din Brașov și-au construit conceptul în jurul ideii de unitate. Conceptul care a adus echipa brașoveană în finala competiției se dorește a fi un impuls care să stimuleze tinerii și să genereze implicarea sectorului de tineret în dezvoltarea urbană. Sloganul Brașov Capitala Tineretului din România 2019-2020 – oraș finalist este Schimbarea începe cu TINEri și dorește să proveze ideea de unitate și să o transforme într-un exemplu de urmat.

Romașcanii au făcut apel la istorie, prezentând municipiul Roman ca pe un important nod rutier și au condus discursul dinpre vremurile demult apuse înspre timpurile actuale, declarând că Romanul este locul ideal unde tinerii se pot reuni și pot forma alianțe care să aducă beneficii tangibile comunitătii. #weConnet este conceptul prin intermediul căruia echipa romașcană dorește să contecteze tinerii, să transforme Romanul în orașul de reședintă al celor născuți pe meleagurile sale și, de ce nu, să readucă acasă tinerii plecați să-și împlinească visurile peste hotarele muncipiului sau ale tării.

Dezvoltarea urbană este unul dintre aspectele importante pentru tinerii din Iași. #rISeUP! este un îndemn către toți tinerii care își doresc să reprezinte o parte importantă în puzzle-ul comunitar din orașul lor natal sau de reședință. Iași Capitala Tineretului din România 2019-2020 – oraș finalist – urmarește dezvoltarea unor legături sustenabile între organizațiile de tineret și administrația publică locală, alături de crearea unui cadru propice unde structurile de tineret și initiativele îndreptate către tineri să poată coaliza, astfel încât eficiența și impactul lor asupra comunității să fie sporită.

Parte dintre jurații programului Capitala Tineretului din România prezenți în sală au urmărit cu atenție prezentările echipelor venite în reprezentarea orașelor finaliste și au adresat critici constructive și mesaje de încurajale aspiranților la titlu. Tudor Ogner – Președintele Federației Tinerilor din Cluj, Nicoleta Deliu – Director al Departamentului Comunicare Corporatistă și Afaceri Comunitare BCR și Yolanda Florescu – Coordonator rețea tematică de cooperare națională, Fundația Județeană pentru Tineret Timiș le-au oferit candidaților direcții clare care să îi ajute își îmbunătățească proiectele și să își adapteze discursul pentru a satisface așteptările juriului la momentul acordării titlului Capitala Tineretului din România 2019-2020.

Pentru partea de concluzii, Tudor Ogner și-a invitat pe scenă colegii din echipa pentru Guvernanța programului Capitala Tineretului din România. Împreună cu Tudor, Nicoleta Deliu, András Farkas și Mihai Dragoș au extras mesajele importante propagate în cadrul evenimentului și au mulțumit tuturor celor prezenți pentru prezență.

Finanțările private de la companii și de la indivizi dau siguranță. Atrageți donații lunare. Lucrați cu autoritățile și cu mediul privat: invitați-i, pe toți, la masa negocierilor. Doar așa veți putea construi proiecte mari. Și nu uitați: fiți curajoși și aveți încredere în proiectele voastre!” – a transmis Nicoleta Deliu – Director al Departamentului de Comunicare Corporatistă și Afaceri Comunitare BCR, în încheierea discursului său.

Din partea Grupului PONT, Adrás Farkas a venit în completarea colegilor săi din Guvernanța pentru Capitala Tineretului din România, sumarizând întamplările delurate în parcursul întregii zile. Acesta a prezentat întâlnirea de la Cluj ca pe un schimb de experiențe. Dorința organizatorilor a fost aceea de a conectarea reprezentanții rețelei internaționale Capitalele Europene ale Tineretului cu tineri români, afiliați programului Capitala Tineretului din România și cu membrii ogranizațiilor neguvernamentale de tineret din România: “Ne-am dorit ca invitații noștri să înțeleagă cum decurg aceste programe în țara noastră și cum funcționează structurile negurvernamentale de tineret în România. Suntem convinși că lucrurile își vor continua evoluția pozitivă în ceea ce privește sectorul și inițiativele de tineret și că ne vom alinia tendințelor europene, asemenea colegilor invitați astăzi la Cluj. Sperăm să colaborăm și pe viitor și să dezvoltăm cât mai multe proiecte împreună.”

Mihai Dragoș, Președintele Consiliului Tineretului din România a ținut să felicite organizațiile implicate în proiectele din Cluj-Napoca, indicând Clujul drept motorul programului Capitala Tineretului din România. Pe lângă mulțumirile adresate celor prezenți, reprezentantul CTR a transmis un ultim un mesaj dedicat echipelor finaliste: “Provoarea nu e cu noi, e cu juriul (..) Este bine ca fiecare oraș să se pregătească pentru o experientă intensă.”

 

 

Experți din 15 orașe europene își împărtășesc experiența lor cu finaliștii competiției Capitala Tineretului din România, 2019 – 2020 și cu tinerii români.

Capitala Tineretului din România, unul dintre cele mai ambițioase programe naționale destinate tinerilor, care funcționează pe principii similare cu Capitala Europeană a Tineretului (titlu deținut de Cluj-Napoca în 2015), reunește vineri la Cluj finaliștii competiției 2019-2020, cu ocazia Conferinței “Capitalele Tineretului”.

Evenimentul va conecta zeci de experți și reprezentanți din 15 orașe europene implicate în programele Capitala Europeană a Tineretului și Capitala Tineretului din România, care vor aduce în discuție rolul tinerilor în dezvoltarea urbană (Torino, Braga, Cascais, Ganja, Maribor, Novi Sad, Thessaloniki, Varna, Bacău, Baia Mare, Cluj-Napoca, Iași, Roman, Suceava și Timișoara).

Reprezentanți ai autorităților locale, organizații neguvernamentale, grupuri de inițiativă și persoane publice din cele 7 orașe din România mai sus amintite, alături de omologii lor din alte 8 orașe europene participante, vor aborda și dezbate teme, precum: spații pentru tineri, centre de tineret, lucrători de tineret, consilii consultative pe probleme de tineret, finanțarea sectorului de tineret. Vor fi prezentate modele de bune practici din orașele participante, legislația în domeniu și care sunt perspectivele naționale și europene.

Mandatarii celor trei orașe finaliste, Brașov, Iași și Roman, vor expune pentru prima dată în public conceptele cu care isi propun să câstige titlul de Capitala a Tineretului din România. Conferința se desfășoară sub cupola programului național Capitala Tineretului din România, care își propune să dezvolte modul în care autoritățile locale colaborează cu ONG-urile de tineret și cu mediul privat pentru a pune tinerii din România în centrul procesului de dezvoltarea urbană.

IAȘIUL își propune să “ridice” tinerii la implicare urbană:

Orașul finalist Iași prezintă conceptul #rISeUP! prin care își dorește să poată antrena tinerii, organizațiile de tineret și întreaga comunitate ieșeană într-un amplu proces de dezvoltare urbană. #rISeUP! urmarește dezvoltarea unor legături sustenabile între organizațiile de tineret și administrația publică locală, alături de crearea unui cadru propice unde structurile de tineret și initiativele îndreptate către tineri să poată coaliza, astfel încât eficiența și impactul lor asupra comunității să fie sporită.

ROMANUL dorește conexiune între tineri și decizii:

Misiunea romașcanilor vizează modalitățile prin care tinerii din Roman vor putea fi conectați cu tinerii din toată România, aducându-i astfel mai aproape de factorii de decizie implicați în politicile locale și naționale care îi vizează direct și implicându-i în mod activ în gândirea și dezvoltarea strategiilor care privesc sectorul de tineret. weConnect își propune să creeze un context socio-cultural și educational a cărui menire să fie transformarea tinerilor din România în motoare de schimbare a comunităților în care locuiesc.

BRAȘOVUL vrea să unească tinerii:

Pentru orașul finalist Brasov, schimbarea începe cu TINEri, iar conceptul din spatele programului este cel de unitate: unitate în gândire, unitate în acțiune și poate, cel mai important, unitate în simțire.

Conferința Capitalele Tineretului este un eveniment organizat de Guvernanța programului național Capitala Tineretului din România, formată din Consiliul Tineretului din România (CTR), Federația Tinerilor din Cluj (FTC), Grupul PONT și Banca Comercială Română (BCR), cu sprijinul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca.

Partener media principal: AGERPRES

Brașov, Iași și Roman, finaliste în programul Capitala Tineretului din România

Programul „Capitala Tineretului din România” anunță finalizarea procesului de evaluare a candidaturilor înscrise în prima rundă a ediției 2019-2020. Orașele care merg mai departe în finala competiției pentru titlul de Capitală a Tineretului din România sunt: Brașov, Iași și Roman. În această etapă, finaliștii au ca termen limită data de 8 octombrie (ora 16:59) pentru a depune dosarul de candidatură dezvoltat pe baza conceptelor înscrise în prima rundă. Orașul câștigător va fi anunțat pe 10 noiembrie 2018, în cadrul Summitului Tinerilor, ediția a III-a, la Baia Mare. 

„Implicarea activă a tinerilor în comunitate, încurajarea transformării în realitate a viziunii lor despre orașele în care trăiesc, contribuie cu siguranță la crearea unei identități locale și a unei comunități bazate pe valori comune. Ne bucurăm că prin programul «Capitala Tineretului din România» am reușit să facilităm un cadru de dialog între autoritățile locale și organizațiile de și pentru tineret. Cu siguranță, beneficiile unui astfel de program la nivel de dezvoltare a comunității locale vor fi vizibile pe termen lung”, spune András Farkas – Grupul PONT, secretar general al Guvernanței pentru Capitala Tineretului din România.

Orașul câștigător va purta titlul de Capitala Tineretului din România în perioada 2 mai 2019-1 mai 2020 și va câștiga un premiu în valoare de 50.000 de euro, acordat de Banca Comercială Română (BCR). Premiul reprezintă un punct de pornire pentru finanțarea proiectelor propuse de orașul câștigător, dar și o resursă disponibilă pentru contribuția proprie în atragerea de surse adiționale de finanțare.

„Proiecte care țin de viața socială, de dezvoltarea de locuri de muncă sau calitatea locuirii sunt câteva dintre câștigurile pe care programul «Capitala Tineretului din România» le aduce în comunități. Mai presus de atât, reușește să schimbe mentalități și să pună tot mai mult tinerii pe agenda autorităților publice”, a declarat Nicoleta Deliu, Șef Departament Comunicare Corporativă și Afaceri Comunitare BCR.  

Orașele finaliste își vor prezenta și susține candidaturile în fața membrilor juriului de selecție, care va analiza în prealabil candidaturile finale. Juriul este unul independent și este format din: Adeline Dan (Asociația Municipiilor din România), Alexandru Ion Giboi (AGERPRES), Alin Ignat (Tineretul Național Liberal), Ana-Maria Doxan (NESTLÉ), Anca Năstase (Federația VOLUM), Cătălin Lazăr (Ministerul Tineretului și Sportului), Claudiu Catană (Tineretul Alianței Liberalilor și Democraților), Constantin Bratu (Coca-Cola România), Csongor Oltean (Conferința Tineretului Maghiar din România), Dan Barna (Uniunea Salvați România), Daniel Orza (Baia Mare Capitala Tineretului din România), Denisa Samek (Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România), Gabriel Carnariu (Bacău Capitala Tineretului din România), Liviu Rogojinaru (Consiliul Economic și Social), Marius Deaconu (Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România), Mihaela Gîrleanu (Organizația Națională Cercetașii României), Miruna Andriesei-Iavni (BOSCH România), Olivia Adriana Vanea (Organizația de Tineret a Partidului Mișcarea Populară), Petre Manole (Tineretul Social Democrat) și Petru Apostoaia (Consiliul Național al Elevilor).

Jurizarea proiectelor se va face în funcție de o serie de criterii, printre care motivația care a stat la baza fundamentării candidaturii, coerența viziunii, a misiunii și a obiectivelor, și corelarea proiectelor propuse cu strategii și documente de politici publice de tineret. 

„Ne bucurăm că prin demersul nostru tinerii reușesc să fie percepuți din ce în ce mai puternic ca o resursă importantă în dezvoltarea urbană pe termen lung. Crearea unui cadru de dialog cu municipalitățile, participarea civică și o mai mare responsabilizare personală și comunitară, sunt angajamente pe care orașele înscrise și le asumă și care le vor fi benefice nu doar în perioada desfășurării competiției, ci și pe termen lung”, a declarat Mihai Dragoș, Președintele Consiliului Tineretului din România. 

„Proiectele tuturor celor trei orașe finaliste anul acesta merită apreciate, doarece sunt foarte creative și pline de entuziasm. Apreciem în mod deosebit responsabilitatea în pregătirea dosarului de candidatură și așteptăm cu mare interes detalierea conceptelor înscrise. Oricare dintre proiecte are potențialul să aducă schimbări permanente în comunitate și abia așteptăm să fim alături de noua capitală pe acest drum frumos care urmează”,  a spus Tudor Ogner, Președintele Federației Tinerilor din Cluj. 

Programul „Capitala Tineretului din România”, care funcționează pe principii similare cu Capitala Europeană a Tineretului, titlu deținut de Cluj-Napoca în 2015, a fost inițiat de către Consiliul Tineretului din România, Federația Tinerilor din Cluj, Grupul PONT și Banca Comercială Română. Prima ediție a avut loc în anul 2016, iar primul oraș din România care a purtat acest titlu a fost Timișoara, urmat de Bacău și Baia Mare, care deține acest titlu începând cu 2 mai 2018.

Detalii despre programul Capitala Tineretului din România sunt disponibile pe site-ul https://capitalatineretului.ro/.

Bistrița, Brașov, Iași și Roman – în competiția pentru titlul Capitala Tineretului din România, ediția 2019-2020

Bistrița, Brașov, Iași și Roman sunt cele patru orașe care au intrat în cursa pentru titlul „Capitala Tineretului din România”, ediția 2019-2020. Aceasta este cea de-a patra ediție a programului, iar orașul desemnat câștigător va primi un premiu în valoare de 50.000 de euro oferit de Banca Comercială Română, co-inițiator al programului, pentru finanțarea proiectelor propuse.

„Cu această nouă listă de candidați, programul nostru a intrat într-o interacțiune directă deja cu 14 orașe din țară. Aș dori să marcăm importanța faptului că în acest an nu numai reședințe de județ au decis să aplice și implicit să-și crească eforturile de investiții în tineri. Este o provocare și pentru noi să dezvoltăm cât mai multe instrumente și inițiative de sprijin pentru orașele românești, pe lângă titlu în sine, pentru că tot mai multe orașe vor realiza că singura cale de dezvoltare pe termen lung este prin participarea activă a tinerilor”, a declarat András Farkas – Grupul PONT, secretar general al Guvernanței pentru Capitala Tineretului din România.

Prin proiectele înscrise în competiție, toate cele patru orașe își propun să implice tinerii în activități prin care să contribuie la dezvoltarea comunității locale și mai presus de atât, să dezvolte modul în care autoritățile locale colaborează cu organizațiile neguvernamentale de tineret și cu mediul privat.

„Dezvoltarea sustenabilă a unei comunități este posibilă doar prin implicarea activă a membrilor săi, iar BCR continuă să sprijine inițiative de dezvoltare urbană axate pe implementarea unor proiecte strategice dedicate tinerilor. Ne bucurăm că programul se dezvoltă cu fiecare ediție și că are un impact din ce în ce mai mare la nivel național. Suntem convinși că beneficiile se vor regăsi pe termen lung și asupra economiei românești”, a declarat Nicoleta Deliu, Șef Departament Comunicare Corporativă și Afaceri Comunitare BCR.

Un juriu independent, format din reprezentanți ai sectorului neguvernamental, ai mediului privat, ai instituțiilor publice și ai organizațiilor de tineret ale partidelor politice parlamentare, va analiza candidaturile și va alege pe baza criteriilor de jurizare orașele finaliste, care vor depune o candidatură completă în cea de-a doua rundă. Lista scurtă a finaliștilor va fi publicată pe data de 16 august, iar până pe 8 octombrie orașele finaliste vor dezvolta conceptul înscris într-o candidatură extinsă. Orașul câștigător va fi anunțat pe data de 3 noiembrie și va prelua oficial titlul pe data de 2 mai 2019.

„Tinerii din Brașov, Iași, Roman și Bistrița sunt chemați în centrul procesului de dezvoltare urbană și sunt sigur că efectele se vor simți în curând. Suntem nerăbdători să colaborăm cu toate orașele candidate în acest drum al lor și, bineînțeles, de-abia așteptăm să vedem care dintre ele va deveni principalul reper al mișcării de tineret începând cu 2 mai 2019”, a declarat Mihai Dragoș, Președintele Consiliului Tineretului din România.

„Programul Capitala Tineretului din România produce schimbări ireversibile în comunitățile în care acesta este implementat, iar cu fiecare ediție tot mai mulți tineri din România devin mai implicați în comunitățile lor, contribuind astfel la o dezvoltare locală sustenabilă. De asemenea, programul stimulează un sentiment de apartenență al tinerilor față de orașul lor. Sunt nerăbdător să cunosc tinerii care stau în spatele celor 4 candidaturi și împreună cu ei și cu cei care au implementat deja un astfel de program să dezvoltăm noi oportunități pentru tinerii din orașele României”,  a declarat Tudor Ogner, Președintele Federației Tinerilor din Cluj.

Programul „Capitala Tineretului din România”, care funcționează pe principii similare cu Capitala Europeană a Tineretului, titlu deținut de Cluj-Napoca în 2015, a fost inițiat de către Consiliul Tineretului din România, Federația Tinerilor din Cluj, Grupul PONT și Banca Comercială Română. Prima ediție a avut loc în anul 2016, iar primul oraș din România care a purtat acest titlu a fost Timișoara, urmat de Bacău și Baia Mare, care deține acest titlu începând cu 2 mai 2018.

O nouă șansă în competiția pentru titlul Capitala Tineretului din România. Termenul de înscriere în competiție s-a prelungit până pe 16 iulie

Perioada de depunere a candidaturilor pentru ediția 2019-2020 a programului Capitala Tineretului din România s-a extins până pe data de 16 iulie 2018, ora 23:59. Până la această dată, orașele românești de rangul 0, I, II și III se pot înscrie în competiție pentru a deveni următoarea Capitală a Tineretului din România.

Capitala Tineretului din România este un program național destinat tinerilor, în cadrul căruia autoritățile locale colaborează cu organizațiile neguvernamentale de și pentru tineret și cu mediul privat în vederea identificării oportunităților de dezvoltare și a implicării tinerilor în comunitate.

Runda I a sesiunii de depunere a candidaturilor pentru ediția 2019-2020 este deschisă până pe 16 iulie 2018, ora 23:59. Această etapă presupune înregistrarea candidaturii în format electronic prin platforma online http://aplica.capitalatineretului.ro. Aplicația va conține conceptul propus și o scrisoare de interes, iar secretariatul competiției va notifica toți candidații despre primirea și eligibilitatea documentației depuse din partea candidaților. Ulterior, juriul va selecta orașele finaliste pe baza următoarelor criterii specifice:

  • Motivația depunerii candidaturii
  • Situația curentă, nivelul de dezvoltare al structurilor de tineret existente (se punctează progresul din ultimele 24 luni)
  • Coerența conceptului propus
  • Coerența misiunilor și a obiectivelor în contextul conceptului propus
  • Calitatea și relevanța priorităților programului
  • Rezultatele ce doresc a fi atinse
  • Respectarea transparenței decizionale, a drepturilor omului și nediscriminarea pe bază de criterii de dizabilitate, gen, etnie, religie și orientare sexuală, precum și grija față impactul asupra mediului, prin program și prin activitatea generală a entităților implicate
  • Calitatea și coerența aspectelor de management, implementării principiului de co-management între sectorul public și sectorul de tineret local
  • Calitatea mecanismelor de participare a tinerilor prevăzute pentru program
  • Claritate în analiza potențialului de a atrage surse variate de resurse financiare pentru programul de tineret
  • Nivelul de asumare prognozat pentru anii 2019 și 2020 în contextul dobândirii titlului în relație cu conceptul de program propus.